Brandul de tara (partea a II-a)

Incheiam partea intai intreband ce e de facut si cum putem sa scoatem Romania in evidenta si sa-i cream o imagine pozitiva. Asta o sa incerc acum, sa ii schitez (in linii foarte mari) Romaniei, planul meu de marketing.

Desi nu cred ca o sa fie mai mult decat un exercitiu pentru mine, fac asta cu gandul ca “every little helps”, asa mi-a zis Tesco. Daca la un moment dat o sa gaseasca un marketer pagina asta si o sa fure o idee (buna) de aici ca s-o foloseasca in strategia lui (fara sa-mi dea mie credit, normal) atunci sunt multumit ca am contribuit cu ceva. Mai bine decat nimic, nu? Eh si daca nu, ramane doar intre noi. Tot e bine.

Obiectivele principale
-sa constientizeze cat mai multa lume de existenta Romaniei, de pozitia geografica si de zonele diferite ce alcatuiesc tara
-sa creeze o imagine pozitiva a romanilor, scapand de stereotipul “gypsies”
-sa aduca un numar foarte mare de turisti in tara

Mediul actual
Romania nu este cunoscut inca de toti potentialii turisti (cetateni ai uniunii sau nu) ca un stat membru UE. Capitala tarii este de foarte multe ori incurcata cu Budapesta, iar romanii sunt adesea identificati ca tigani. Cele mai cunoscute zone sunt Delta Dunarii, Bucuresti si Transilvania.

Din experienta personala, as mai putea sa adaug:
Mark (englez), fostul meu sef de la Vienna International School mi-a spus ca a fost cu parintii pe litoralul romanesc in 1986. Isi aducea aminte ca a fost ingrozitor, li s-a oprit curentul in hotel de foarte multe ori, ca mancarea a fost proasta si alte chestii naspa. Cand s-au intors in Anglia, au primit banii inapoi de la agentia de turism de unde luasera biletele, care a si incetat colaborarea cu Romania.

Fac cunostinta cu un american:
-Hi, I’m Patrick, I’m from Pennsylvania
-Hey, I’m Andrei, I’m from Transylvania
-Cool, where is that, Eastern Europe? (mi-a fost jena sa intreb daca el crede ca e o tara)

Ma intreaba Tim, un coleg american: What’s the capital of Romania? Budapest?

Krista, colega din America: I read in a guide I bought from the States that there are a lot of villages [...] and it says Romanians are chummy with the Americans.

Rob, coleg englez ma intreaba ieri la ore. Hey, what is Romania like and why do you have so many abandoned children? There was a major charity campaign in Britain several years ago for Romanian orphanages.

Daniel, australian, dupa ce se intoarce din Bucuresti: I was in Bucharest with one of my friends. We went to a club and after a while he left outside with a girl. He was pickpocketed and they stole his wallet while she was giving him a blowjob. A uitat cum ii zice clubului, ca eram curios.

SWOT
Prea mult de zis aici, nu pe asta vrea sa pun accentul.

Obiective
1 milion de turisti straini care sa viziteze Romania in 2011

Strategia de marketing
Spuneam ca nu gasesc ceva care sa fie simbol si sa reprezinte intreaga Romanie, de-asta cred cu tarie ca zonele ce alcatuiesc tara trebuie puse in prin plan si tratate separat. Problema va fi pusa in felul urmator: Dobrogea, spre exemplu, nu va fi promovata ca un teritoriu al Romaniei, ci ca o regiune speciala, cu propriile caracteristici, prezentata individual publicului tinta. Ea va forma teritoriul statului roman alaturi de Banat, Crishana, Maramuresh, Transylvania, Oltenia, Muntenia, Bucharest, Moldova si Bucovina.

Ideea e ca fiecare din aceste regiuni sa obtina propriul brand, dar care sa defineasca, puse unele langa celelalte, imaginea Romaniei. In felul acesta pozitionarea si diferentierea se poate face mai usor. O analogie ar fi cu o companie ca Unilever si brandurile ce o alcatuiesc. Knorr, Lipton, Dove, Domestos si toate celelalte sunt vandute sub sigla Unilever, dar ea ocupa un spatiu foarte mic pe ambalajul oricarui produs. Asta pentru ca lumea cumpara Lipton si nu Unilever. La fel un turist va fi invitat sa viziteze Transylvania si nu Romania.

In spiritul asta, fiecare regiune va primi propria identitate. Logo-urile vor fi create in asa fel incat sa reprezinte zona ce o vor promova, incluzand numele ei. Ele vor forma in acelasi timp un “puzzle”, pe care sa se poata citi “Romania” atunci cand toate “piesele” sunt puse cap la cap. In felul acesta se va sublinia ca sunt regiuni individuale, dar care fac parte dintr-un intreg. Fiecare logo va fi completat de cate un alt slogan.

Segmentarea este cea mai importanta parte din strategie. Pentru ca avem mai multe regiuni, apropierea de publicul tinta este inlesnita, oferind diferitelor segmente doar acele branduri care le reprezinta.

Dobrogea va fi promovata in celelalte 9 tari prin care trece Dunarea, mizand pe faptul ca adultii intre 25-50 ani, casatoriti sau nu, familiari cu fluviul ce le strabate tara si eventual capitala vor fi tentati/covinsi mai usor sa viziteze Delta de la varsarea in Marea Neagra.

Bucurestiul trebuie sa fie cunoscut pentru petreceri in cluburi si baruri. Cu locatii excelente si cu preturi mult sub cele europene, el va avea publicul tinta studentii si tinerii profesionisti din SUA, UK, Germania si Australia. Intr-o dupa-amiaza mahmura vor apuca sa vada si Casa Poporului, a doua cladire din lume ca dimensiuni dupa Pentagon, dar pentru americani, va fi mai important ca pot sa consume alcool de la 18 ani.

Crishana va fi promovata insistand pe izvoarele termale. Tinta sunt turistii ce merg la Bath in Anglia, Weisbaden in Germania, Therme Vals in Elvetia si in toate celelalte orase care au bazine cu apa termala.

Inchei aici, lista poate sa continue in acelasi stil, dar o sa prezint mai mult variante in sectiunea de activitati si implementare, dar nu acum, ci in ultima parte a trilogiei brandului de tara.